Scrisoarea unui medic obstetrician-ginecolog pro-life

 

                                  TG Mures 2013 mars-pentru-viata

”Fiecare viaţă e un dar”

 Marşul pentru viaţă 2015 Tg. Mureş

 

Suntem profund impresionaţi, simţim că ni se taie respiraţia atunci când o inimă încetează să mai bată, când privim înmărmuriţi şi neputincioşi – chiar şi numai în acţiunea unui film – acea linie izoelectrică plată însoţită de un ţiuit uniform şi parcă nesfârşit, semn că o viaţă s-a stins. O viaţă a unui părinte, a unei rude, a unui copil, a unui prieten sau coleg… Ne revoltăm parcă şi nu înţelegem… De ce? Suntem parcă pierduţi în acele clipe, suferim, ne pare rău, am vrea să putem sau să fi putut face ceva care să schimbe moartea… Durerea e parcă tot mai mare când vezi murind un tânăr, un copil, poate o fetiţă mică sau un băieţel chiar înainte de a se naşte…

Totuşi, de prea multe ori însă şi-n prea multe situaţii, durerea nu mai există şi nici regretul, parc-am fi împietriţi şi lipsiţi de înţelegere, fără să ne impresioneze aceeaşi linie plată a unei inimi zdrobite şi fără viaţă după agonia acelei micuţe fiinţe umane de doar câteva săptămâni sau luni din pântecele mamei ei. O inimă ucisă prin avort fără milă… De ce?

Începerea vieţii umane din momentul concepţiei este dovedită ştiinţific. Medicii cunosc cel mai bine acest adevăr încă din vremea studenţiei şi totuşi mulţi dintre ei încalcă dreptul fundamental la viaţă al fiinţei umane practicând avortul. Aparatele ecografice tot mai performante din zilele noastre permit confirmarea vieţii intrauterine prin evidenţierea acesteia şi posibilitatea de a asculta bătăile ritmice ale inimii încă de la 5-6 săptămâni de sarcină, iar mama îşi poate vedea micul copilaş în dezvoltarea lui pe ecranul ecografului. Avortul este un act violent îngrozitor, fiind contrar a tot ceea ce au învăţat şi învaţă studenţii în medicină şi împotriva menirii pentru care s-au pregătit atât de mulţi ani. Practicându-l medicii încalcă jurământul depus de a apăra viaţa umană din momentul concepţiei până la moartea naturală.

Consecinţele avortului sunt mult mai ample decât ne-am putea imagina. Pe lângă distrugerea fiinţei umane lipsite de apărare, consecinţele se răsfrâng asupra femeii, a familiei, asupra structurilor sociale, a sferei medicale, juridice şi economice şi asupra demografiei. Iată doar câteva dintre acestea:

Efecte secundare ale avortului asupra femeii:

  • Complicaţii hemoragice
  • Complicaţii traumatice (perforaţia uterină)
  • Infecţii localizate sau generalizate
  • Tulburări ale ciclului menstrual
  • Sterilitatea
  • Infertilitatea
  • Sarcini extrauterine
  • Avorturi spontane la sarcinile ulterioare
  • Naşteri premature
  • Izoimunizarea Rh
  • Sinechia uterină
  • Placenta praevia cu risc major de hemoragie
  • Creşterea morbidităţii şi a mortalităţii perinatale

Sindromul post-avort:

  • Simptome similare unui şoc psihic după un accident
  • Tulburări de somn, scăderea capacităţii de concentrare, plâns necontrolat, tristeţe, durere interioară, depresii, sentiment de vinovăţie
  • Reacţii emoţionale puternice la auzul zgomotului unui aspirator, la privirea unui nou-născut, manifestate prin crize nervoase, teamă, furie
  • Inhibarea vieţii emoţionale, tulburări grave ale aprecierii de sine, neîncredere în sine şi în cei din jur, izolare socială
  • Întreruperea comunicării în cuplu, distrugerea relaţiei cu partenerul, diverse tulburări sexuale
  • Abuz de medicamente, alcool, droguri
  • Tendinţă la suicid
  • Alte simptome

Efectele avortului asupra structurilor sociale:

  • Dezvoltarea unei atitudini pasive faţă de tragediile umane
  • Dispariţia principiului de a ocroti copilul şi pe cei slabi
  • Împietrirea emoţională în faţa crimei şi a violenţei
  • Neconcordanţă între convingerile personale şi fapte
  • Promovarea eutanasiei şi a eugeniei
  • Tendinţa de a planifica tot mai strict numărul naşterilor

Efectele avortului asupra sferei medicale:

  • Scade încrederea în relaţia medic-pacient şi se compromite imaginea publică a practicii medicale
  • Medicina este nevoită să se conformeze unei moralităţi decăzute
  • Medicii vor adopta o atitudine defensivă şi vor fi mai puţin dispuşi să-i slujească pe cei în suferinţă
  • Persecutarea medicilor care apără viaţa
  • Denaturarea adevărului şi îngrădirea publicaţiilor care critică avorturile
  • Creşterea costurilor pentru sănătate prin creşterea numărului consultaţiilor, a zilelor de spitalizare ca urmare a complicaţiilor avortului, a proceselor, a bolilor psihice

Efectele avortului asupra sferei juridice şi economice:

  • Legea nu mai serveşte ca linie directoare morală
  • Exercitarea constrângerii de a obţine verdicte “corecte din punct de vedere politic”
  • Condamnarea nedreaptă a celor ce luptă pentru viaţă
  • Diminuarea eforturilor de a-i ocroti pe cei slabi
  • Creşterea neliniştii şi a neîncrederii sociale
  • Pierderea încrederii în guvern şi în sistemele de valori morale
  • Obţinerea de profit financiar în urma uciderii copiilor nenăscuţi

Efectele avortului asupra demografiei:

  • Îmbătrânirea populaţiei
  • Creşte împovărarea financiară pentru un număr tot mai mic de familii tinere
  • Genocid ca urmare a fetocidului
  • Problema nerezolvată a culpabilităţii duce la amplificarea duşmăniei între membrii societăţii
  • Creşterea tensiunilor între popoare şi a inegalităţii dintre ţările bogate şi cele sărace

 

Din nefericire, multe persoane nu sunt conştiente de riscurile avortului şi nici de consecinţele acestuia. În multe instituţii în care se practică avortul nu este organizat un mod complex de informare a pacientei asupra dezvoltării sarcinii pe care o poartă, a riscurilor la care se expune când solicită avortul, nu se face consiliere psihologică, nu se alocă timp pentru a i se explica alternativele la avort. De ce? De ce nu sunt programe educative naţionale care să permită educaţia în şcoli a tinerilor care se expun prematur riscurilor pe care le implică debutul precoce al vieţii sexuale, pentru prevenirea consecinţelor bolilor cu transmitere sexuală şi a avortului pe care tinerii le-ar putea avea? Cred că sunt încă multe întrebări fără răspuns… Poate ne-ar fi putut răspunde oameni care ar fi ajuns de seamă, cu diferite profesii dar iubitori de viaţă dacă ar fi trăit şi nu ar fi fost ucişi prin avort alături de alţi peste 20 de milioane de copii nenăscuţi în ultimii 50 de ani în România. Poate soarta noastră ar fi fost mai bună… nu vom ştii niciodată.

Marşul pentru viaţă, devenit tradiţie şi în România, este un marş în numele celor care nu mai sunt, în numele celor care sunt în pericolul de a fi ucişi prin avort, este un marş al apărării inocenţei, al încurajării mamelor pentru a da naştere vieţii, este un marş al speranţei şi al iubirii pentru viaţă.

As. Univ. Dr. Caterina-Miladi Grif – medic primar obstetrician-ginecolog

Clinica Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Clinic Judeţean Tg.Mureş

Sursa fotografiei: https://stiridinmures.files.wordpress.com/2013/03/mars-pentru-viata.jpg

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s