Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020 a Ministerului Sanatatii: nota de fundamentare

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

SECŢIUNEA 1

TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV : HOTĂRÂRE A GUVERNULUI pentru aprobarea Strategiei naţionale de Sănătate 2014-2020

SECŢIUNEA A 2-A

MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

În cadrul condiţionalităţilor derivate din Concluziile Consiliului European de primăvară, concluziile consiliilor sectoriale, recomandările Comisiei din Analiza Anuală a Creşterii şi în cadrul condiţionalităţilor ex-ante formulate de către Comisia Europeană, în perspectiva încheierii Acordului de parteneriat pentru perioada 2014-2020, sunt prevăzute o serie de strategii sectoriale care trebuie elaborate şi adoptate până la sfârşitul anului 2013.

În vederea îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante privind existenţa şi punerea în aplicare a cadrului naţional strategic de îmbunătăţire stării de sănătate a populaţiei din România, se impune adoptarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020. Două dintre principiile ce stau la baza realizării obiectivelor strategiei se referă la plasarea pacientului – şi a cetăţeanului în general – în centrul sistemului de sănătate, împreună cu responsabilizarea decidenţilor în faţa sa. Acest lucru presupune o schimbare majoră a mecanismelor decizionale şi de responsabilizare, astfel încât să fie asigurată o mai bună adecvare la nevoile de sănătate ale populaţiei concomitent cu responsabilizarea directă a celor ce iau deciziile în faţa comunităţii.

1. Descrierea situaţiei actuale

Ministerul Sănătăţii, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică. Ministerul Sănătăţii îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) elaborează politici, strategii şi programe de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei, în acord cu Programul de guvernare, coordonează şi controlează implementarea politicilor, strategiilor şi programelor din domeniul sănătăţii populaţiei, la nivel naţional, regional şi local;

b) evaluează şi monitorizează starea de sănătate a populaţiei, ia măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia şi informează Guvernul referitor la indicatorii de sănătate, tendinţele de evoluţie şi despre măsurile necesare pentru îmbunătăţirea acestora;

c) reglementează modul de organizare şi funcţionare a sistemului de sănătate;

d) monitorizează, controlează şi evaluează activitatea instituţiilor sanitare şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei;

e) asigură, în colaborare cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, resursele umane, materiale şifinanciare necesare funcţionării instituţiilor din sistemul public de sănătate;

f) colaborează cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cu cei ai societăţii civile şi cu mass-media în scopul educaţiei pentru sănătate a populaţiei şi adoptării unui stil de viaţă sănătos;

g) elaborează, implementează şi coordonează programe naţionale de sănătate, în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică;

Principalele probleme identificate în cadrul sistemului de sănătate sunt:

– instabilitatea cadrului legislativ şi multiplele schimbări de concepţie în ceea ce priveşte politica sistemului sanitar.

– un sistem de finanţare inadecvat care nu stimulează utilizarea cu eficienţă a fondurilor alocate acestui domeniu şi care nu contribuie la creşterea calităţii serviciilor medicale;

– exista inegalităţi majore în ceea ce priveşte profilul determinanţilor stării de sănătate (socio- economici, de mediul fizic de viata si caracteristicile individuale si comportamentale);

– existe inechităţi rural-urban în accesul la servicii de sănătate şi în rândul unor grupuri populaţionale vulnerabile;

– în mod tradiţional in România, serviciile curative au fost cele care au atras cea mai mare parte a alocărilor din sănătate, în detrimentul celor cu caracter preventiv, cu raport cost-beneficiu favorabil dovedit in timp derulate cu precadere de specialiştii in promovarea sanatatii/educaţia pentru sănătate si medicina primara.

– asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este insuficient dezvoltată şi presupune în general liste lungi de aşteptare sau costuri suplimentare pentru pacienţi, pe care mulţi, mai ales populaţia din mediul rural sau anumite grupuri vulnerabile nu şi le permit.

Programul de Guvernare 2013 – 2016 promovează dezvoltarea de politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la sănătate a populaţiei, definirea unei strategii pe termen lung care să combine creşterea eficienţei sectorului de sănătate cu creşterea graduală a finanţării publice cu un puternic impuls de a spori finanţarea privată, inclusiv dezvoltarea asigurărilor private pentru cei care îşi permit şi stabilirea unor măsuri compensatorii pentru cei săraci.

România, în conformitate cu Strategia Europa 2020, are obligaţia de a dezvolta politici publice adecvate pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire de lungă durată, ca

2

măsuri de suport destinate persoanelor vârstnice.

În prezent, nu există o strategie sectorială în domeniul sănătăţii, Strategia naţională privind serviciile de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088/2004 având termenul de implementare depăşit.

2. Schimbări preconizate

Restructurarea sistemului serviciilor de sănătate este prevăzută pe niveluri de îngrijiri, promovând descentralizarea şi regionalizarea asistenţei medicale, dezvoltarea de servicii de sănătate de bază, accesibile tuturor, de calitate şi cost-eficace, cu accent pe prevenţie şi promovare a unui stil de viaţă sănătos, integrarea asistenţei medicale şi crearea de reţele de îngrijiri şi reorganizarea serviciilor spitaliceşti, punând bazele unui sistem de sănătate care să răspundă echitabil nevoilor de sănătate ale populaţiei şi în special ale populaţiilor vulnerabile

Proiectul de act normativ are ca scop asigurarea accesului populaţiei prin programele naţionale de sănătate la o paletă cât mai largă de servicii de prevenire si depistarea precoce, a căror cost-eficacitate a fost demonstrată, cu efecte favorabile pe termen mediu-lung asupra stării generale de sănătate a populaţiei – si implicit asupra productivităţii individului, a cheltuielilor din sectorul de sănătate dar si social.

Creşterea accesibilităţii, calităţii si eficacităţii serviciilor cu caracter preventiv se va realiza ca urmare a implementării unui mix de intervenţii care să facă diferenţa in punctele critice, in funcţie de domeniul vizat.

Actul normativ responsabilizează toţi actorii din sistemul sănătate asupra nevoilor reale de sănătate ale populaţiei, urmărindu-se o mobilizare mai mare în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare necesare funcţionării structurilor din sănătate şi o utilizare mai eficientă a acestora.

Ministerul Sănătăţii îşi va consolida funcţiile strategice, de dezvoltare de politici de sănătate publică, de reglementare în domeniul sănătăţii populaţiei.

În urma acestor intervenţii sistemul de sănătate din România va trebui să îndeplinească următoarele caracteristici minimale:

– Să furnizeze, permanent, servicii de sănătate integrate, bazate pe relaţii de îngrijire continuă, în care pacientul să primească serviciile medicale de care are nevoie şi în forme variate, la toate nivelurile de asistenţă.

– Noua organizare a sistemului va facilita accesul sporit la informaţii relevante al tuturor actorilor din sistemul de sănătate, toate acestea urmând a fi facilitate conform strategiei de informaţii din sănătate;

– Sistemul sanitar va trebui sa îşi crească transparenţa, să pună la dispoziţia pacienţilor şi familiilor

3

acestora informaţii care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un furnizor de servicii de sănătate, un spital sau dintre alternativele de tratament. Acestea ar trebui să includă informaţii privind performanţa sistemului în ceea ce priveşte siguranţa, practica bazată pe dovezi şi satisfacţia pacientului;

– Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel naţional până la cele legate de metodele de diagnostic şi tratament vor trebui să fie bazate pe cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice, disponibile la acel moment.

– Asigurarea calităţii serviciilor medicale va deveni un element fundamental al sistemului, noile structuri propuse urmând să aibă ca obiect exclusiv de activitate acest domeniu.

– Siguranţa va fi o caracteristică de bază a sistemului. Reducerea riscului şi asigurarea siguranţei pacientului va fi sprijinită prin sistemele şi procedurile informaţionale propuse şi prin sistemul de monitorizare a calităţii, care vor ajuta la recunoaşterea, prevenirea şi diminuarea erorilor.

– Organizarea sistemului va fi astfel făcută încât să faciliteze cooperarea intersectorială, esenţială pentru abordarea determinanţilor sănătăţii cu impact crescut asupra sănătăţii.

3. Alte informaţii (**)

SECŢIUNEA A 3-A IMPACTUL SOCIOECONOMIC AL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

1. Impactul macroeconomic

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Prezentul proiect de act normativ nu are impact asupra mediului de afaceri.

3. Impactul social

Prezentul proiect va avea ca rezultate creşterea calităţii şi a accesului la servicii medicale, creşterea gradului de satisfacţie a pacienţilor şi a personalului medical. Pe termen lung se aşteaptă îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate la nivel naţional, dar şi micşorarea diferenţelor în starea de sănătate, comparativ cu media Uniunii Europene.

4. Impactul asupra mediului (***)

Nu este cazul

5. Alte informaţii

Nu este cazul

SECŢIUNEA A 4-A

IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT, ATÂT PE TERMEN SCURT, PENTRU ANUL CURENT, CÂT ŞI PE TERMEN LUNG (PE 5 ANI) – mii lei –

Indicatori

Anul curent

Următorii 4 ani

Media pe 5 ani

4

1

2

3

4

5

6

7

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit b) bugete locale:

(i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

_

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii d) bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: e) bugetul Ministerului Sănătăţii Publice – venituri proprii

_

3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

5

7. Alte informaţii

SECŢIUNEA A 5-A

EFECTELE PROIECTULUI DE ACT NORMATIV ASUPRA LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE

1. Proiecte de acte normative suplimentare

În vederea realizării obiectivelor propuse este necesar a fi adaptată legislaţia existentă precum şi accelerarea procesului de finalizare a proiectelor aflate deja în curs.

Astfel, este vorba în primul rând de modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Totodată parte din măsurile şi obiectivele propuse trebuie să se regăsească şi într-o nouă formă a hotărârilor de Guvern pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie

La nivelul Uniunii Europene organizarea sistemelor de sănătate se realizează în baza principiului subsidiarităţii, neexistând legislaţie comunitară specifică. Prezentul proiect de act normativ se încadrează în tendinţa generală de descentralizare decizională, practicată la nivelul statelor membre.

3. Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente

Nu este cazul

4. Evaluarea conformităţii:

Denumirea actului sau documentului comunitar, numărul, data adoptării şi data publicării.

Gradul de conformitate (se conformează/nu se conformează)

Comentarii

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Nu este cazul

6. Alte informaţii

Nu este cazul

SECŢIUNEA A 6-A

CONSULTĂRILE EFECTUATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

6

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

6. Alte informaţii

SECŢIUNEA A 7-A

ACTIVITĂŢI DE INFORMARE PUBLICĂ PRIVIND ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

S-au respectat prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii

biologice

Nu este cazul.

3. Alte informaţii

SECŢIUNEA A 8-A MĂSURI DE IMPLEMENTARE

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente

Se va îmbunătăţi capacitatea de elaborare şi implementare a politicilor, strategiilor şi programelor de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei, precum şi a programelor naţionale de sănătate.

2. Alte informaţii

Nu este cazul

7

În acest sens, s-a elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei naţionale de Sănătate 2014-2020, pe care îl supunem spre adoptare.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, EUGEN NICOLĂESCU

AVIZĂM FAVORABIL,

VICEPRIM – MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE LIVIU NICOLAE DRAGNEA

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

REMUS PRICOPIE

MINISTRUL JUSTIŢIEI ROBERT – MARIUS CAZANCIUC

VICEPRIM – MINISTRU, MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE,

DANIEL CHIŢOIU

PREŞEDINTELE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

CRISTIAN BUŞOI

MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

MARIANA CÂMPEANU

MINISTRUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI NICOLAE BĂNICIOIU

MINISTRUL DELEGAT PENTRU BUGET LIVIU VOINEA

8

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s